Găsită recent, dintr-o pură întâmplare, cu toate că ştiam de multă vreme de ea încât, la un moment dat, o trecusem chiar pe lista lecturilor obligatorii (pentru a renunţa, nu ştiu din ce cauză, ulterior, atât la ea cât şi la restul listei), "La poalele vulcanului" s-a dovedit o carte absolut originală. Nu seamănă cu nicio altă carte. Iar acesta este poate cel mai neînsemnat atribut al său. Spre deosebire de literatura contemporană, unde, mai mult sau mai puţin, lumea este cuprinsă, surprinsă în întregimea sa şi lăsată să se manifeste după o idee sau alta, aici sunt numai idei, este numai diversitate încât cu greu reuşeşti să recompui o lume.
Este atât de complex peisajul, atât de vast, atât de detaliat uneori - încât, la o primă lectură, efectiv, uneori, nu mai ştii cine, despre cine sau ce vorbeşte - încât devine aproape imposibil să recompui întregul tablou. Personajele au fost animate aproape toate, într-o măsură mai mare sau mai mică, de dorinţa de a schimba lumea, sau măcar de a crea ceva impresionant (un film - Jacques Laruelle, o carte, Geoffrey Firmin). Dar acestea au ajuns numai nişte amintiri, nişte mărturii ale ratării lor. În plus, fiecare duce după el acum un întreg bagaj de greşeli, de sentimente de culpabilitate, de speranţe naive, de neputinţe. Toţi sunt prizonieri şi se zbat. Toţi au planuri, să plece, să construiască, să o ia de la capăt, să iasă la liman, să se implice. Niciunul nu reuşeşte. În ţesătura tot mai densă a încurcăturilor pe care şi le crează singuri, în strădania lor de a se transforma, unii ajung victime, iar alţii, indirect, purtători ai mustrărilor de conştiinţă.
În ceea ce priveşte stilul cărţii, peste tot sunt presărate simetrii, simboluri, lucruri banale la o primă privire, dar care revin ulterior, prevestesc sau sugerează acţiunea. Este un aparent haos în care însă fiecare detaliu a fost atent calculat şi cântărit, fiecare tablou inserat cu mare grijă astfel încât imaginea finală să poată fi, totuşi, una completă. De la Ulise nu am mai întâlnit o carte atât de complexă.
Malcolm Lowry
La poalele vulcanului
Editura Univers
Bucureşti, 1978
Traducere: Ion Caraion
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu